Teste pentru cunoașterea copilului (2) – Testul Arborelui


desen - Covalcuc AndreiDesenul arborelui a fost folosit de mai mulţi autori pentru evaluarea personalităţii, însă cel care a realizat primul studiu sistematic şi statistic a fost Karl Koch. El a publicat în anul 1949 manualul Testul Arborelui. În Franţa, acest test a fost adaptat de Renee Stora (1963).

Koch considera că arborele are o mare valoare simbolică. El este purtătorul simbolului omului, în principal al verticalităţii, al creşterii şi fecundităţii, al puterii şi al misterului. Desenarea arborelui va purta proiecţia conţinuturilor inconştiente ale imaginii de sine, relaţia dintre nivelele psihismului, gradul de organizare a acestor instanţe, a defenselor, a atitudinii în faţa alterităţii, a vieţii şi a morţii.

desen - Ispas Bianca1. Aplicarea testului

Instrumentarul de lucru: coli A4, creion, gumă.
Instructaj (dupa Koch): “ Desenaţi un arbore fructifer aşa cum vreţi dumneavoastră.”
Apoi: “Desenaţi un alt arbore decât primul.”

În varianta franceză a acestui test autoarea R. Stora solicita desenarea a patru arbori :
1.“Desenaţi un arbore aşa cum vreţi dumneavoastră, dar să nu fie brad.” (bradul fiind prea schematic permite folosirea defenselor de către subiecţii rezistenţi)
2. “Desenaţi un alt arbore decât primul.”
3. “Desenaţi un arbore de vis, de imaginaţie, un arbore care nu există în realitate. ”
4. “Desenaţi un arbore de orice fel, dar închizând ochii. ”
Autoarea presupunea că :
– Primul desen reprezintă reacţia persoanei faţă de un mediu necunoscut, neobişnuit şi nevoia de autocontrol.
– Al doilea desen reprezintă efortul de adaptare al pesoanei la mediul ei obişnuit, cunoscut.
– Al treilea desen ar reprezenta dorinţele nesatisfăcute, deci dificultăţilor actuale ale persoanei.
– Al patrulea desen ar releva un traumatism psihioc ale cărui consecinţe au persistat până în prezent.

Desen IRINA -gradi2. Elemente interpretative generale ale desenului arborelui

a)  Koch recomandă ca primul pas în interpretarea desenului arborelui să fie o privire contemplativă asupra acestuia pentru a observa ce transmite despre starea autorului. Pentru a ne forma o viziune de ansamblu, ţinem cont de anumite criterii. De exemplu: Este arborele armonios sau nearmonios; bogat în detalii sau schematic; viu sau mort; plin de forţă sau fără energie; static sau dinamic; vesel sau morbid; este desenat într-un mod realist sau are şi elemente care frizeză absurdul? Cum se simte acest arbore? Această întrebare se poate pune şi autorului. Prima impresie ne poate arăta rapid unele tendinţe ale subiectului: nivelul lui energetic, starea de spirit, gradul de complexitate psihologică, atitudinea faţă de sine.

b) Alte aspecte ale desenului:

I. ANALIZA DE FORMALĂ

SITUAREA ARBORELUI ÎN CÂMPUL GRAFIC

DIMENSIUNILE ŞI DIRECŢIONAREA ARBORELUI

CALITATEA LINIILOR

ALTE CARACTERISTICI GENERALE ALE ARBORELUI(ARBORELE „DEBORDÂND IN SUS,ARBORELE GOL)

COLORAŢIA INCHISĂ A ARBORELUI

PEISAJUL

II. ANALIZA DE CONŢINUT

Prezenţa RĂDĂCINILOR individualizate – subjugare de către tendinţele instictual-pulsionale, tradiţionalism –mergând pâna la rigiditate, lentoare, sau, căutarea unei susţineri (sprijin) – în special ca o consecinţă a instabilităţii structurale şi existenţiale a persoanei.

LINIA SOLULUI – asigură verticalitatea vitală a arborelui şi respectiv echilibrul vietii psihice şi modalitatea de ancorare a persoanei in mediul sau ambiant.

TRUNCHIUL – poate fi asimilat uşor cu Eul, ca instanţă mediatoare între sus şi jos, între dorinţele inconştiente şi contactul cu realitatea.

RAMURILE ÎMPREUNĂ CU COROANA – exprimă modul de organizare mentală, gradul de diferenţiere la care a ajuns subiectul, dar şi modalitatea de adaptare sau atac fată de lumea exterioară, de mediu.

ACCESORIILE – reprezintă nevoile de reprezentare în contactul şi interrelaţiile cu ceilalţi.

3. Sinteza rezultatelor

       În final datele din analiza formală şi cea de conţinut se corelează şi se aleg informaţiile care se susţin pentru a descrie tabloul final. Dar şi datele ce contrastează sunt reţinute pentru a fi investigate cu ajutorul altor probe şi cu date din anamneză.

      Validitatea ipotezelor interpretative este verificată în contextul de viaţă al subiectului. Nu se fac interpretări în orb.

      ! Informaţiile srânse în timpul analizei desenului au numai valoare corelativă şi contextuală.

Bibliografie:

– Denise De Castilla (2001) – Testul Arborelui, Ed Polirom, Iaşi

– N. Dumitraşcu (2005) – Tehnici proiective în evaluarea prsonalităţii, Ed. Trei, Bucureşti

– Ch. Koch (1969) – Le Test de L`Arbre, Ed. Emmanuel Vitte, Lyon

– M. Minulescu (2001) – Tehnici Proiective, Ed. Titu Maiorescu, Bucuresti

– Rozorea, M. şi  Sterian, M. (2000) – Testul Arborelui, Ed. Paidea, Bucuresti

 

Anunțuri

10 gânduri despre &8222;Teste pentru cunoașterea copilului (2) – Testul Arborelui&8221;

  1. Camelia,
    astfel de postări îmi captează în mod deosebit atenţia. Curiozitatea ia naştere cu fiecare rând.

    Urmăresc cu maximă plăcere activităţile derulate şi mă bucur alături de tine, de copii, de colegi.

    Spor şi rezultate maxime!

  2. @ Buna dimineata !
    De-as avea un NEPOTEL
    Chiar de GRADINITA
    L-as lasa frumusel
    In grija ta domnita !
    O saptamana minunata !
    Succes deplin in tot ce faci pentru ca VIITORUL ROMANIEI
    sa nu fie compromis !!!
    Cu stima,
    Aliosa.

      • @ Buna dimineata !
        Deja an UN NEPOTEL, argint viu mititelul dar,e departe tare de mine ( ITALIA )
        si e la SCOALA ( clasa a III – a ).
        As vrea UN NEPOTEL si in ROMANIA din partea baiatului care locuieste in BUCURESTI !!! Ma rog continuu la DUMNEZEU sa-mi indeplineasca dorinta iar de va fi sa fie, la tine-l voi aduce la GRADINITA ! PROMIT !!!
        La Multi Ani de 8 MARTIE !
        Aliosa.

    • Adevarul este ca acest test se numara printre cele cele mai cunoscute, dar si uzitate. In spatele prezentarii mele se afla un intreg manual de analiza. Pentru copii, mi se pare actual inca si cred ca se poate aplica cu succes!
      Multumesc pentru vizita ta si implinire in misiunea pe care ti-ai ales-o!

  3. Si totusi… Nu pot incepe cu un comentariu cu „si totusi”, nu ? 🙂 dar o sa o fac. Si totusi, cat de mult poate fi pus totul in context, intr-un context pe care totusi specialistul nu il cunoaste, poate doar il intueste? Pun aceasta intrebare pentru ca in fiecare an in care vine perioada de analize medicale obligatorii (de la serviciu) si stiu ca urmeaza acest test. Convinsa fiind an de an ca oricum nu se poate interpreta corect de catre un necunoscut, intru pe usa cu gandul care a evoluat de la „iar ma pune sa fac un pom”, la „anul asta o sa am talent la desen”, la „Ok, iar trec prin asta, sper sa scap repede”, pana cand anul trecut am facut un copac simbolic, nici prea gol, nici prea plin, si restul timpului l-am petrecut desenand o pisicuta sub copac. Alt animal nu stiu sa desenez cat de cat ok. Si asta a fost pentru mine detasarea pe care simteam nevoia o sa obtin: un pic de nepasare, un pic de gluma, un pic de mesaj si razvratire. Si ma intorc la intrebare: chiar se poate face o interpretare corecta? Lasand la o parte contextul profesional, personal, nu conteaza si cat talent are omul la desen, ce copaci vede pe geam zilnic?

    • Bine ati venit in clasa mea virtuala!
      Despre Testul Arborelui va pot spune ca el se aplica in special la copii. Pentru un adult, atat realizarea, cat si interpretarea sunt influentate de capacitatea de analiza a fiecarei persoane. Copiii sunt spontani si de aceea pentru ei se potriveste aceasta metoda. Indiferent de varsta, testul nu este decisiv privind stabilirea unor trasaturi de personalitate, ci trebuie insotit de rezultatele folosirii altor instrumente: anamneza, chestionare etc. Acest test reprezinta doar o etapa in conturarea unei concluzii.
      In analiza elementelor desenului nu se tine seama de „talentul” persoanei, ci de culorile folosite, pozitionarea unor elemente, tipuri de linii, proportii etc.
      Starile prin care treceti atunci cand sunteti solicitata sa faceti acest desen sunt firesti, mai ales ca nu sunteti la prima experienta. Poate ca nu ar fi rau sa vorbiti inainte cu specialistul si sa-i spuneti cum priviti aceasta metoda, poate o va schimba in ceea ce va priveste…
      Va doresc numai bine si va multumesc mult pentru popas!

  4. Multumesc frumos pentru raspuns! Intr-adevar, un copil va desena dupa cum simte, fara sa isi puna intrebari sau sa aiba intentia sa modifice rezultatul testului. Si o sa incerc sa vorbesc data viitoare cu specialistul, o sa fiu deschisa discutiei, ca nu are cum sa imi strice.
    Toate cele bune!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s