Validare emoțională (2) – tipare eficiente de comunicare


Lipsa de complianţă a elevilor este una dintre cele mai frustrante şi costisitoare ca timp probleme de comportament cu care cadrele didactice trebuie să se lupte zilnic. Tipul de reacţie a cadrului didactic conduce la intensificarea sau diminuarea comportamentelor agresive ale elevilor.

Exemplu de interacțiune :
Dan este elev în clasa a V­‐a, are rezultate bune la învăţătură. George, colegul său, în timpul pauzei, aleargă pe culoarul dintre bănci, îndreptându‐se spre uşă. Când trece prin dreptul băncii lui Dan, George îl împinge din calea lui. Dan aleargă după el şi îi trage un pumn.

Cum interpretează adultul comportamentul copilului?

Reacţia cadrului didactic faţa de comportamentul celor doi elevi este determinată de modul în care el percepe şi interpretează reacţiile lor. În acest caz, modul în care Dan şi George se comportă este văzut ca un semn de „proastă creştere şi lipsă de educaţie”. Acest tip de interpretare adesea determină un răspuns agresiv din partea cadrului didactic.

Răspunsul agresiv al cadrului didactic la situaţia în care sunt implicaţi cei doi elevi este o reacţie la propria sa emoţie. Cadrul didactic se simte furios şi are un comportament care îl ajută să îşi elimine disconfortul personal.

Un alt mod de interpretare a acestui comportament este: „…copiii se mai împing uneori…aşa sunt toţi copiii, ei se bat, ei se împacă”.

Deseori, reacţiile agresive în forme mai uşoare de tipul împinsului sau bruscării sunt considerate ca fiind tipuri comune de interacţiune specifice tuturor copiilor. Aşa se explică că de cele mai multe ori, ele trec neobservate, considerându‐se că fac parte dintr‐un aşa­‐numit obişnuit pedagogic de fiecare zi. În realitate, aceste forme uşoare reprezintă stadiile incipiente ale formelor mai grave de tipul violenţei fizice.

Cum poate să răspundă cadrul didactic în acord cu obiectivele de învăţare?

1. Observă şi numeşte emoţia identificată:  „Observ că eşti trist”;
2. Relaţionează emoţia cu contextul: „Ce s-­a întâmplat?”;
3. Sumarizează informaţia primită:„ Înţeleg că eşti trist pentru că Dan te­‐a lovit”;
4. Încurajează exprimarea emoţională: „Spune‐i lui Dan cum te simţi pentru că te-­a lovit”;
5. Se raportează la experinţa celuilalt copil şi schimbă perspectiva pentru a identifica consecinţele emoţionale ale comportamentului lui: „Înţeleg că l-­ai lovit pe George”;
6. Sprijină înţelegerea consecinţelor propriilor comportamente asupra celuilalt elev: „Într-­o situaţie similară când cineva te‐a împins, tu cum te­‐ai simţit?”,„Într-­o situaţie similară când cineva te-­a lovit, tu cum te­‐ai simţit?”;
7. Face apel la regulă: „Regula este să spui în cuvinte cum te simţi atunci când eşti furios”;„Regula este să să spui în cuvinte celuilalt să îţi facă loc să treci”;
8. Aplică consecinţa logică pentru încălcarea regulii (se sancţionează comportamentul şi nu emoţia elevilor):„Pentru că ai lovit acum vei sta 3 minute la locul de liniştire sau ai pierdut 1 leu din banii de buzunar (vor intra la fondul clasei)”;

Validarea emoţiilor celor doi elevi şi  identificarea unor modalităţi adecvate de exprimare

– George, este firesc să fii nerăbdător să ieşi în pauză dar ce poţi face diferit data viitoare când te vei grăbi şi un coleg îţi va sta în cale?
Solicit în cuvinte că vreau să trec.Spun „scuze a fost din greşeală”, în cazul în care îl lovesc;
– Dan, este normal să fii furios, dar cum poţi să exprimi această emoţie altfel?
Spun în cuvinte cum mă simt.

Comportamentele noaste au o serie de consecinţe sociale şi emoţionale. Elevii sunt sprijiniţi să cunoască care sunt consecinţele emoţionale şi sociale ale comportamentelor lor (cum se simt ceilalţi când noi ne comportăm într­‐un anume fel, care sunt costurile pe temen lung şi scurt al modului în care ne comportăm cu ceilalţi).

Bibliografie: Suportul de curs al Modului de psihologie din cadrul cursului Competențe în comunicare – Performanță în educație, Sorina Petrică, Mugur Ciumăgeanu

Mulțumiri trainerilor , Oana Niculae și Gaspar Gyorgy, care au adus plus valoare acestui modul, construind scări pentru dezvoltarea unor tipare eficiente de comunicare. Participarea mea la curs….aici!

 

Anunțuri

10 gânduri despre &8222;Validare emoțională (2) – tipare eficiente de comunicare&8221;

  1. Mda. Daca am citi mai des si mai multi ce scrieti aici, sfaturi, lectii, exemple am fi mult mai intelepti ca parinti si ca oameni in general. Mie personal chiar mi-a folosit ce ati scris mai sus.

    • E cu adevarat o implinire pentru mine atunci cand materialele pe care le impartasesc cu cei care viziteaza blogul isi gasesc utilitatea. Adevarul este ca mereu putem invata sa ne reasezam perceptia in functie de schimbarile care survin de la generatie la generatie.
      Va primesc aprecierile cu recunostinta! Multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s