Personalitățile dificile și schimbarea


” M-am urât mai întâi, apoi m-am venerat;

după care am îmbătrânit

împreună.”

PAUL VALERY

A trăi  înseamnă a te schimba pentru a te adapta, rămânând însă tu însuți. Acest proces de schimbare ce corespunde unui efort de ajustare progresivă, între semenii noștri și noi, se desfășoară adesea într-un mod inconștient.

În cazul personalităților dificile, această schimbare este problematică, imperfectă, incompletă. Dar cum s-ar putea vorbi despre schimbare în cazul acelor persoane a căror fel de a fi este problematic? Depinde, oare, totul numai de subiect? Sau ar trebui ca anturajul să facă presiuni asupra subiectului, un anturaj pe care comportamentul lui l-a sâcâit și l-a făcut să pătimească destul? E oare necesară intervenția psihiatrului pentru a-i modifica unele trăsături de personalitate? Ne îndoim…niciuna din aceste întrebări nu are un răspuns simplu.

137518_cum-purtam-personalitatile-dificile

Cum să explici că mintea umană, care poate compune simfonii și trimite nave cosmice pe Marte, se dovedește cu totul neputincioasă când e vorba de a modifica unele deprinderi comportamentale? Fără îndoială, să-ți schimbi felul de  a fi reprezintă cea mai dificilă tentativă posibilă.

Din ce motive este atât de dificil să te schimbi?!

1. ” MEREU AM FOST AȘA”

– conștientizăm faptul că felul nostru de a fi ar cam trebui schimbat abia pe la 20-30 de ani, când anumite deprinderi sunt deja adânc înrădăcinate. Cu cât dobândim mai timpuriu o deprindere comportamentală, cu atât mai mari vor fi eforturile de a o modifica, ceea ce, de multe ori duce la un sentiment de descurajare anticipat la subiecții care ar dori să se schimbe.

2.”O PROBLEMĂ, CE PROBLEMĂ? „

– cum felul lor de a fi s-a conturat de timpuriu, subiecții cu personalități dificile nu-și percep întotdeauna propriile comportamente, ca fiind rigide. În general, anturajul familial, amical sau profesional este cel care le atrage atenția direct prin remarci sau critici, ori indirect, printr-o distanțare și o răcire a relațiilor.

3. ” ESTE CEVA MAI PUTERNIC DECÂT MINE!”

– Freud și psihanaliștii au identificat compulsia la repetiție, tendința de a ne repeta greșelile sistematic. Chiar identificate corect, trăsăturile noastre de caracter au remarcabila tendință de a persevera.

4.” AM MOTIVE TEMEINICE SĂ MĂ PORT ASTFEL”

– deși excesive, personalitățile dificile prezintă unele avantaje: paranoicul nu este deloc ușor de tras pe sfoară, rareori se întâmplă ca obsesionalul să-și uite cheile…Aceste beneficii secundare sunt derizorii raportate la marea masă a inconvenientelor, dar subiecții își vor găsi tocmai aici justificarea.

5. „ESTE PERSONALITATEA MEA! „

– există confuzia între a schimba personalitatea și a pierde propria personalitate; totuși trăsăturile dificile reprezintă un handicap și nu o garanție a libertății individului. Se întâmplă chiar să dorim să schimbăm unele deprinderi: vrei sa fii mai puțin anxios, mai maleabil, mai puțin gelos, mai optimist, mai puțin susceptibil…

6. „EGO – sintonie / EGO – distonie „

– în unele cazuri persoana este stânjenită de propriile ei defecte: subiectul deprimat se va revolta împotriva propriei incapacități de a acționa, fobicul se va simți rușinat la temerile sale etc. O raportare de acest tip la propriile simptome este numită „ego-distonică”. Invers, o atitudine mai tolerantă față de propriile tulburări, ce oscilează între ignorare și acceptare este numită „ego- sintonică”.

Am să revin cu unele considerații privind modul în care putem să ne PURTĂM CU PERSONALITĂȚILE DIFICILE (anxioase, paranoice, histrionice, obsesionale, narcisice, depresive, pasiv-agresive, evitante). Pot fi întâlnite în anturajul nostru, fie că este vorba despre un coleg, un colaborator, un client, un director sau cineva din familie.

Bibliografie: „Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile”, autori Francois Lelord și Christophe Andre, Editura Trei

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;Personalitățile dificile și schimbarea&8221;

  1. @ Buna dimineata !
    Frumoasa promisiunea :
    ” Am sa revin… ”
    mai ales ca zilnic suntem obligati de cotidian sa ne intalnim
    cu persoane gen cele enumerate in paranteza de la finalul articolului !
    O zi frumoasa !
    Cu respect,
    Aliosa.

    • Buna ziua, domnule Aliosa!
      Am abordat subiectul acesta pentru ca putem privi situatia din mai multe perspective: putem face parte din anturajul (profesional, familial etc) unei persoane cu o personalitate dificila si de multe ori, chiar noi suntem cei care-i potentam trasaturile prin felul in care relationam. Alteori suntem chiar frapati de caracterul repetitiv al comportamentului acestor subiecti si ne-am dori sa stim cum putem reactiona, cum putem comunica.
      Pe de alta parte, poate ati intalnit persoane care vi se dastainuie, care va spun ca isi dau seama de atitudinile lor si ar vrea sa le schimbe, dar au nevoie de ajutor. Cartea despre care v-am vorbit aduce cateva repere interesante, asa ca….”am sa revin!”

  2. Laurentiu Benim zice:

    Daca imi este permisa o observatie absolut profana, cheia imi pare a sta la punctul al doilea. Toate celelalte puncte sunt posterioare identificarii problemei, acest punct insa este pragul cel mai greu de trecut, pentru ca nu il poti trata altfel decat lucid, ne-egocentric. As spune ca se cere chiar un anumit nivel minim de capacitate intelectuala pentru a nu ramane blocat in acest pas. Prea-cunoscutul din pacate „Si? Care-i problema?” este din aceasta categorie.

    La copii pare a fi cumva pe dos. Pasul al doilea e cel mai usor, pentru ca e substituit in genere de parinti. Are cine sa iti puna problema in fata, ramane sa alegi unul dintre celelalte cinci puncte :).

    • Comentariul dumneavoastra sustine ideea dificultatii modelarii personalitatii intr-un sens pozitiv, mai ales cand persoana nu ia in considerare mesajele venite din partea apropiatilor. A accepta sa-ti reconsideri propriile atitudini (la o varsta matura) este foarte greu, asa ca aveti dreptate, dar tocmai scopul postarii articolului este de a intelege ca:

      *o personalitate dificila nu se comporta asa din placere, este stapanita de teama de a fi abandonata, neinteleasa, agresata si aici ar interveni rolul nostru de a gasi metode eficiente de comunicare. Daca ea nu recunoaste, macar noi sa avem abilitatea de a-i veni in sprijin astfel:
      – sa intelegi si sa accepti;
      – sa recunosti dificultatea pe care o implica schimbarea;
      – sa nu-i faceti morala – presiunile facute asupra unui subiect pentru a se schimba pot fi traite negativ si percepute drept coercitive;
      – sa nu cedati in privinta aspectelor esentiale, sa nu-i faceti jocul;

      De aceea trebuie inceput de la varsta copilariei.

      *pare mai simplu, deoarece copilul este mai flexibil si se adapteaza mai usor, dar gandindu-ma la cate medii il pot influenta, sustin ideea ce modelarea personalitatii la varste mici trebuie sa se faca in echipa, iar lucrurile se complica: nu este suficient sa lucrezi cu cel mic, deoarece cauzele pot avea radacini in viata de acasa si atunci intervine si lucrul cu adultul! (Nu exclud alti factori: cei ereditari sau chiar mediul de joaca, prieteni etc.)

      Va multumesc mult pentru interes si m-as bucura sa putem comunica despre situatii concrete ce se regasesc in tipologia despre care va vorbeam.

    • Ma incanta curiozitatea dumneavoastra, dar trebuie sa aveti rabdare. Vom avea de parcurs un drum lung! Cu cat vom aprofunda problemele, cu atat vom fi mai provocati privind atitudinea noastra.
      O seara placuta!

      Mi piace la vostra curiosità, ma devi essere paziente. Abbiamo percorso un lungo cammino! Come approfondiamo i nostri problemi, la sfida sarà sul nostro atteggiamento.
      Una piacevole serata!

  3. Laurentiu Benim zice:

    Aveti dreptate. Personal gandeam cu voce tare, daca pot spune asa relativ la un text, fara vreo situatie concreta in minte si strict legat de acel punct. Asa a la legere cum este un astfel de comentariu poate antrena niste sfaturi excelente (pentru care va multumim), intrebari ulterioare, iesiri din ego-distonie…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s