„Copiii mei”: Maria Benim (Fluturaşul cu cingătoare de luptă)


În Orăşelul D,  acalmia pudrează năsucurile copiilor cu praf stelar de vacanţă. După o perioadă frământată, în care neastâmpărul lor a buimăcit natura – ntreagă, valuri de calmitate pun stăpânire pe fiinţele drăgălaşe.Vă invitam la o vizită şi consider ca astăzi este momentul cel mai potrivit să purcedem. Îi vom putea vedea pe locuitori în deplinătatea unor detalii ce nu puteau fi reliefate în tumultul vieţii lor de şcolar.

*

Inspiraţi de trei ori clinchet de râset de copil şi expiraţi arome de zburdălnicie, fiţi pregătiţi de un bombardament cu ironii jucăuşe, căci intrăm în lumea Mariei B. Când a păşit prima dată în orăşelul nostru, în clasa I, nu se despărţea de părinţii ei (stăteau pe la uşi sau în curtea şcolii). Cum am reuşit să ne împrietenim o să vă spun altădată, dar acum, fetiţa noastră nici nu vrea să audă că ar putea fi însoţită de mama sau de tata în vreo excursie măcar!

Căsuţa ei este un cartier al animalelor. Este atât de pasionată, încât acestea vin cu petiţii la ea ştiind cât de imparţială este, o cheamă la joacă, îi vorbesc despre problemele lor etc. Pereţii interiori sunt tapetaţi chiar de ea, cu desene ce redau admirabil animalele preferate ( Maria, desenezi atât de viu, de clar, încât suntem puţin invidioşi pe animăluţele cărora le dai astfel viaţă!).

Îi place să citească, aşa încât, în serile cu lună românească este chemată mereu pentru lecturarea poveştilor la prima vedere. Datorită cursivităţii exprimării, auditoriul este captivat imediat.

Uşa de la intrare este sub forma unui copac înflorit: e plin de floricelele câştigate de pe urma muncii suplimentare, a calificativelor de FB, a participării la concursuri (cu rezultate excelente ce o fac mereu premiantă!!!). Tot ceea ce face înfloreşte în performanţă: lucrează pe fişe, culegeri, pe caiete suplimentare, cu mare dăruire şi se plictiseşte atunci când nu are vreo sarcină de îndeplinit.

Maria Benim este o fetiţă frumoasă, cu trăsături feminine, dar îşi desăvârşeşte feminitatea participând la cursuri de karate, aşa încât gesturile ei sunt ferme şi nu lipsite de graţie… Şi aici concursurile au desemnat-o campioană. Fluturaşul cu cingătoare de luptă aduce polenul de energie, dar şi laurii (câştigaţi la atâtea concursuri) cu care numele Orăşelului D este rostit cu atâta preţuire.

Razele, ce îşi desfac aripi de călătorie prin ferestrele căsuţei Mariei, vă invită să plutiţi spre alte momente de poveste ce descriu o fetiţă minunată:

Zâmbet, fandare…medalie!

Jurnalul de vacanţă al Mariei

De prin vacanţă adunate

Maria – centura portocalie la karate

Maria, îţi transmit gânduri de apreciere ce şi-ar dori să se cuibărească în inima ta. Fiecare moment din filmuleţul de la premiere să-ţi amintească de tot ceea ce am trăit împreună şi să nu uiţi că fiecare clipă îşi are locul ei în fiinţa ta ce înfloreşte aşa de frumos!

Îţi mulţumesc că ne-ai primit în căsuţa ta, iar dacă nu este completă descrierea făcută, te rog să ne conduci tu prin încăperile sufletului tău.

Anunțuri

Între noi – o urmă de cretă


Trasăm, încadrăm, apoi mărginim!

Trasăm direcții de repere didactice: scriem, citim, explicăm, exersăm, completăm, conceputalizăm etc. Absolut necesare, de altfel!

Încadrăm comportamente, situații, ne încadrăm sentimentele, ne încadrăm pe noi și pe copii în norme și reguli. Cele morale, absolut necesare, de altfel!

Mărginim căutarea, zborul și fantezia; mărginim metafora în cuvinte strâmbe, înnodăm epitetul în ghem de ață monotonă și vrem comparații statice și aglomerate în programe depășite.

Un singur lucru ne desparte de copii: o urmă de cretă! Să-i dăm micuțului o bucățică din albul măcinat de dorința de scriere și va clădi o lume! Pânză țesută cu ochiuri de gânduri, grilaje din flori căutătoare de soare, leagăne din animale dansante…uite, câte vise!

Toate de la urma de cretă lăsată pe hainele mele, pe catedra mea, pe geantă, pe mânerul de la dulap…of! am să strâng toate urmele și am să fac o cretă mare, mare, cu care copiii vor desena în cuvinte explozia de idei. Iată ce au trasat, încadrat,mărginit:

Imagine0460 Imagine0261 Imagine0132

Jocul de rol – Tehnici de comunicare în grup

Faza II

C1: Completează în gândul tău fraza „Dacă aş fi un animal aş fi …” (restul consemnelor merg ca în faza I, înlocuind culoare cu animal)

Elevii s-au grupat astfel:
– PĂSĂRI ( 4 fete ) – 3 flamingo și un uliu
Au făcut această alegere deoarece pasărea doarme într-un picior și pentru că este roz. Consideră că ajută oamenii mâncând insectele dăunătoare.Uliul a fost ales deoarece poate să zboare.
– DELFIN (o elevă ): „Mie îmi place să fiu delfin pentru că pot să stau tot timpul în apă și pentru că sunt blând. Eu ajut pentru înfrumusețarea acvariului.”
– MAMIFERE :
– PISICA ( 6 fete și un băiat ): Au făcut această alegere pentru că: este un animal drăguț, se alinta mereu, este foarte pufoasă, când este mică este adorabilă, are pernițe moi. Pot fi și bune , dar și rele atunci când zgârie. Ajută omul deoarece vânează șoareci, dar și pentru că îi poate face fericiți.
– LEUL (3 băieți) : Au ales să fie lei, deoarece acesta este regele animalelor, mănâncă multe animale și dă exemplu de curaj.
– ALTE ANIMALE: tigru ( deoarece dungile îl ajută să se camufleze), urs ( deoarece este carnivor,omoară lupii), puma (deoarece nu se aude când merge, este foarte rapid și are pielea frumoasă), iepure (pentru că a avut acasă și s-a atașat de el ), ghepard (pentru că este cel mai rapid animal), pantera (pentru că este animal de pradă), câine (pentru că este animalul credincios al omului).

Discuţie finală în plen:

C1: Ce aţi simţit în rolurile pe care le-aţi avut?
„ Mă joc mereu cu animale de pluș, dar acum parcă am devenit unul adevărat. M-am simțit cu adevărat liber ca și animalul sălbatic. M-am simțit puternic și parcă nimic nu-mi stătea în cale. Pentru că am fost animale de casă ne-am simțit ocrotite și alintate. Ne-am bucurat să jucăm aceste roluri.”

C2: Ce aţi aflat despre voi?
„Că sunt la fel de puternic ca și alte…animale.”

C3: Cum se leagă ceea ce aţi aflat acum cu experienţa voastră anterioară?
„Câteva lucruri spuse despre animale le–am aflat acum, altele le știam deja.”

C4: Ce aţi aflat interesant despre colegii din grup?
„ Am aflat că o colegă nu mai are acasă iepurașul și suferă din cauza aceasta. Eu am aflat că un băiat din echipă are acasă multe cărți despre animale.”

C5: Ce alte impresii aţi avut în timpul desfăşurării activităţii?
„E plăcut să vorbim despre animale, poate spunem și curiozități.
M-am simțit bine pentru că toți copiii erau încântați de joc”.

Faza III
C1: Completează în gândul tău fraza: „Dacă aş fi un obiect aş fi …”
(Restul consemnelor ca în faza I, înlocuind culoare cu obiect)

Elevii s-au transpus în rolul unui obiect :
– ceas: „eu ajut oamenii să vadă cât este ora. Aș putea să mă îmbrac în haine”;
– cuier: „aș putea să mă vopsesc și pot ține hainele”;
– perna: „copiii pot dormi relaxați pe ea; are multe modele și desene interesante și ajută oamenii când sunt bolnavi”;
– calculator: „să se joace copiii și să caute curiozități”;
– mingea: „ cu ea copiii se joacă”;
– patine: „ pot patina liber”;
– păpușa: „ face fericiți oamenii; aș putea să cânt și să dansez; nu are pauză – se joacă mereu”
– urs de pluș: „se joacă copiii cu mine, îi fac să râdă”;
– minge de baschet: „mă bat, iar apoi mă arunc în coș” ;
– mașina: „ca să prind 900 la ora; pot să transport oameni; dar fumul pe care-l elimin dăunează mediului”
– tesla : „am trei funcții: tai lemnele, scot cuie, pot să bat cuie”;
– penar: „cu mine merg elevii la școală; își pot căra cu mine rechizite”;
– cartea: „aș putea să fac oamenii mai deștepți decât sunt, din ea înveți mai multe decât știi”;

Discuție finală în plen:

C1: Ce aţi simţit în rolurile pe care le-aţi avut?
„ A fost și de data aceasta distractiv.”

C2: Ce aţi aflat despre voi?
„Că pot fi un lucru necesar oamenilor. Că-mi pot imagina lucruri interesante pornind de la un obiect. Că sunt printre puținii copii care s-au gândit la școală.”

C3: Cum se leagă ceea ce aţi aflat acum cu experienţa voastră anterioară?
„Am auzit astăzi despre teslă, pană acum nu stiam de acest obiect.”

C4: Ce aţi aflat interesant despre colegii din grup?
„Am rămas surprins că un coleg s-a gândit la tâmplărie, pentru că nu prea se discuta despre meseria aceasta. Am aflat că unii colegi vor să fie mașini, probabil sunt obositi.”

C5: Ce alte impresii aţi avut în timpul desfăşurării activităţii?
„Când ne jucăm suntem relaxați și veseli”.

„Dacă ați fi un animal, ați fi …”

„Dacă ați fi un obiect, ați fi …”

Prindeți! V-am aruncat o bucățică de cretă! Trasați o urmă prin imaginație și răspundeți!

Din dragoste pentru animale – Portofoliul la cunoașterea mediului


Portofoliul – această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare. Poate avea o conotaţie teoretică, practică, constructivă, creativă. El se poate derula într-o perioadă mai mare de timp, pe secvenţe determinate dinainte sau structurate circumstanţial.

Capacităţile care se evaluează în timpul realizării portofoliului pot fi:  capacitatea de a observa şi de a alege metodele de lucru;  capacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele; capacitatea de a utiliza corespunzător bibliografia; capacitatea de a manevra informaţia şi de a utiliza cunoştinţe; capacitatea de a investiga şi de a analiza; capacitatea de a sintetiza şi de a organiza materialul; capacitatea de a realiza un produs.

Elevii mei au avut de realizat un portofoliu la disciplina Cunoașterea mediului, tema fiind  „Animalele”. Sarcina de lucru a constat în realizarea unor materiale conform cu subiectele: 1. Alcătuirea corpului unui animal; 2. Animale domestice; 3. Animale sălbatice; 4. Animale din alte zone ale lumii; 5. Diverse: curiozități, jocuri, ghicitori, desene etc.

Dragii mei delfinași, prezint cu apreciere materialele primite de la voi și vă recomand să vă păstrați portofoliul, care va fi oricând o sursă de informare, dar și de satisfacție pentru ceea ce ați reușit să realizați!

STĂNUCA MATEI – Portofoliul Animalele –  Stanuca

ȚÂRNEA IANIS Tarnea

NEDELEA IOANA

20130311_203451 20130311_203557 20130311_203655

BĂJAN DAVID

Bajan.2JPG Bajan Bajan1

TURNEANU RADU

max@mediu 071 max@mediu 073 max@mediu 075

DRAGOSTIN DAVID

Dragostin

Produsele finale au adus în clasa noastră o adevărată lume a faunei ce părea fără niciun secret în mâinile copiilor. Am fost impresionată de materialele deosebit de atent realizate și chiar dacă a fost o activitate în echipă cu părinții, creativitatea a fost deșirată în cel mai spectaculos mod! FELICITĂRI DELFINAȘILOR!

BENIM MARIA

DSC_9903 DSC_9904

NIȚĂ CĂLIN

calin3 calin8

MAGIRU ALEXIA

PROIECT 1 PROIECT3

ANGHELESCU ALEXIA

SANYO DIGITAL CAMERA SANYO DIGITAL CAMERA

( Din motive tehnice nu am putut publica toate pozele trimise de voi, copii! Ne rămâne amintirea prezentărilor din clasă când am fost cu toții impresionați de unele portofolii. )

Dincolo de tema propriu-zisă de culegere de informații și de prezentare în pagină a celor sintetizate, copiii și-au reafirmat dragostea de animale, dezvoltându-și sentimente de atașament, de grijă și de responsabilitate.

Și eu am fost la Muzeul Antipa!


MarcoVizita la Muzeul Antipa a fost de fapt o recompensă pentru o provocare lansată aici: la întoarcerea din vacanța de iarnă, copiii au fost invitați să-și scrie impresiile și întâmplările pentru ca mai apoi să la public aici. Pentru acest demers au primit această binemeritată incursiune în lumea faunei.

  ( Ne amintim: https://cameliaedu.wordpress.com/2013/02/17/vizita-la-muzeul-antipa/)

Doar unul…doar Marco nu mi-a trimis materialul său! Faptul că sunt un om de cuvânt, însemna pentru el o …tragedie…da, o tragedie! De ce?! Pentru că nu îndeplinea condițiile de a merge cu noi și nu puteam să-mi încalc principiul.

Cum se întâmplă în multe cazuri, m-am sfătuit cu copiii ce hotărâre să luăm. Concluzia?! Au preferat să-i dăm o șansă, pentru că în felul acesta ar fi mai multe câștiguri: clasa era nedespărțită, iar în plus ar fi realizat o temă asemănătoare, deoarece colegii l-au sfătuit să alcătuiască o compunere despre cele văzute acolo.

Decizia a fost una înțeleaptă, iar Marco s-a ținut de cuvânt. Sub îndrumarea mamei, dar având conținutul a ceea ce el a trăit, ne-a prezentat o frumoasă descriere:

Vineri, după școală, am mers împreună cu doamna învățătoare la spectaculosul Muzeu Național de Istorie Naturală <<Grigore Antipa>>, atât de lăudat de toți românii. La prima vedere, am avut impresia că este o sală de teatru, iar noi, ca spectatori, stăteam în întunericul sălii și animalele în dioramele lor, înconjurați de decoruri și lumini ce păreau a fi actori. Pe pereții sălilor se aflau panouri de sticlă. Exponatele erau vechi, antice și de demult, puse bine în valoare.

După ce am trecut printr-o peșteră, am ajuns în sala dinozaurilor, care…ei, da, era super tare! Exponatele erau pe jos, iar noi mergeam pe un fel de poduri suspendate de sticlă. În sală se afla și o proiecție a unui dinozaur 3D.

Am ajuns în camera cu insecte, unde evoluția speciilor era explicată printr-o diagramă. Apoi am văzut tot felul de animale împăiate și am mers unde era scheletul de mamut, parte a acelei lumi pierdute.

A fost o experiență de neuitat!”

Bravo, Marco, te felicit pentru seriozitatea cu care ți-ai îndeplinit misiunea și mă bucur pentru faptul că ți-a plăcut vizita! Vă felicit și pe voi, copii, deoarece ați ales să fiți responsabili pentru echilibrul grupului, alegând flexibilitatea în soluționarea impasului!

Vizită la Muzeul Antipa


Copiii iubesc animalele! Se înțeleg într-un fel doar de ei știut!

Le-am promis delfinașilor mei o vizită la muzeu ca recompensă pentru postările lor privind vacanța de iarnă. Având în alai și câțiva părinți și bunici am plecat plini de voioșie spre metrou, singurul mijloc de transport care ne-a oferit un drum „socializant”: glume, râsete, aprecieri privind călătoria. Obișnuiți îndeosebi cu deplasările cu automobilul, de data aceasta li s-a părut chiar aventuros, iar Ioana Nedelea și-a exprimat plăcerea „mirosului de metrou”!

Ajunși la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa  ne-a întâmpinat ghidul nostru, Ana Maria, care ne-a impresionat cu un bogat arsenal de răbdare, dar mai ales cu modul de prezentare a fiecărui mediu de viață în parte, propriu animalelor din țara noastră și din alte zone ale lumii.

Călătoria a fost fascinantă, iar exponatele își merită valoarea dată de o îndelungată cercetare științifică. Copiii au fost deosebit de curioși, de aici și zumzetul permanent care atrăgea observațiile noastre de a fi mai mult ascultători decât comentatori. Sper ca ei să repete experiența alături de părinți astfel încât să-și poată aloca suficient timp pentru întrebări și răspunsuri…

Minunată a fost Georgiana, care își nota într-un carnețel numele unor animale expuse, iar gestul ei și-a avut adepți pe Maria și pe Daria. David Dragostin a impresionat prin receptivitate și prin completările aduse, iar Matei Cioroianu, Paul și David Băjan se întreceau care să descopere informații accesând ecranele cu touch.

La finalul periplului prin toate continentele, copiii puțin obosiți (bun barometru pentru densa experiență!) au vrut să-și ia un „suvenir”. Cu ce au plecat spre casă?! …cu pietre aducătoare de povești și cu o plăntuță delicată: Mimosa Pudica, care se mișca la o simplă apăsare de frunză.

 DSCN0940 DSCN0942 DSCN0945 DSCN0946 DSCN0968 DSCN0978

Dragii mei copii, dacă doriți să ne spuneți ce anume v-a plăcut, ne puteți trimite impresiile voastre la rubrica „Comentariu”, iar pe cei care citesc despre această vizită îi îndemn să nu rateze o călătorie într-un mediu fascinant!

Vă invit să vizionați albumul foto!