Hai la teatrul de păpuși!


Suflete drag, te simt încărcat: peste plăntuțele inimii tale s-a așezat un voal opac ce-ți stinge culorile. Ai vrea să-ți intre cineva în adânc și să te elibereze, dar știu că nu o poți face deschis, pentru că ți-e teamă de vulnerabilitate.

O rezonanță interioară ce s-a deschis uimită, m-a determinat să mă opresc puțin la tine. Te ascult, îți surprind mișcările buzelor și-ți văd gesturile ample. Probabil vrei să comunici cu mine prin cuvinte, prin mimică. Îți dau de știre că înțeleg codul verbal și te susțin aprobându-te. Cu cât intimitatea discuțiilor câștigă teren, cu atât oglinda ce se interpune își fisurează spațiile dezlipind cioburile de idei.

Dincolo de cuvânt se află sensul, iar acesta își are originea dincolo de oglindă, cu mult în spatele ei, pe tărâmul emoțiilor. Să nu te temi când o sfărâm în bucăți, pentru că atunci mă transpun într-o trăire afectivă a ta. Te voi înțelege atunci când voi încerca să fiu tu și voi simți ceea ce trăiești tu !

Te înmănușez, te pun bine pe degetele mele, apoi mă voi transforma în tine: cu voce, cu fel de a fi, cu atitudine, cu ticuri, așa cum te văd eu. Ca să știu ce trăiești, trebuie să-ți joc rolul detașându-mă de ceea ce sunt eu, pentru a deveni parte din tine.

Mănușa ta îmi vine bine și-ți preiau stările stând aici, pe scena mea. Repet singură și nu am nevoie de auditoriu sau de recuzită. Știu doar atât: empatia este o piesă grea, în trei acte: mă străduiesc să înțeleg gândirea ta, încerc să simt emoțional, repet compasiunea, căci una fără alta nu poate să mai dea ochiului minții privirea atotcuprinzătoare.

Acum, privește-mi spectacolul: mă încalț în papucii tăi, mă îmbrac în haina anotimpului tău, îmi pun cuvintele tale în vârful degetelor și mă prezint! Te recunoști? Cum te vezi în această postură? Eu cred că te înțeleg…

Haideți la teatrul de păpuși: cu mic, cu mare să fim personaje inventate sau știute, să ne transpunem în felurite ipostaze! Copiii deja au învățat și li s-a părut amuzant să mânuiască bucăți de pânză sau de blăniță, ce au prins viață…aici!

20140327_114250

Anunțuri

Exercițiu – joc (2)


Așa cum v-am promis, vă prezint interpretările alegerilor la exercițiul-joc propus în articolul anterior.

Mulțumesc celor ce și-au exprimat punctul de vedere cu privire la felul în care un părinte îi poate fi sprijin copilului atunci când acesta este neacceptat într-un grup. Sunt mesaje atotcuprinzătoare și îmi întărește speranța că aspectele comunicaționale se văd din perspective mai largi, dincolo de stereotipurile cu care generații la rând au fost influențate.

Încă de la început vă pot spune că niciuna dintre variantele propuse în articol nu este cea viabilă pentru a fi de urmat! Un răspuns de încurajare este…

Varianta E : „Asta te întristează pe tine? Bine, povestește-mi. Ce ți-au spus exact? Și tu ce faci?”

Este primul pas de făcut ÎNAINTE de a lua atitudine, cel prin care căutați să înțelegeți cum VEDE COPILUL realitatea. Beneficii pentru stima de sine: simțindu-se important și respectat, copilul va participa la căutarea soluțiilor.

Dacă:

Ați răspuns cu A:

Riscul este că fetița poate ajunge la concluzia că: persoanele care o resping sau o critică nu au nicio valoare, ceea ce presupune un mod artificial de a proteja stima de sine; fără mama sa și fără apărător, ea nu poate fi socialmente recunoscută, ceea ce iarăși nu este bine pentru stima de sine.

Ați răspuns cu B / C:

Sunteți mai degrabă intruziv și interpretativ.  E riscant pentru stima de sine. Dacă interpretările sunt adevărate, copilul va crede că este transparent în fața altora, că părinții sunt atotputernici și că înțeleg mai bine decât el ce se întâmplă și ce este de făcut; și, pentru unii, asta va dura toată viața… Dacă, în schimb, interpretările sunt false, copilul se va simți singur și neînțeles; va considera că nici părinții săi nu se pot apropia de el…

CONCLUZII:

Amintiți-vă că, dacă aceste dialoguri nu au loc în copilărie, este inutil să speri că vor avea loc în adolescență: în acest moment al vieții sale și mai ales dacă se confruntă cu dificultăți mai grave decât atunci când era mic, capacitatea copilului dumneavoastră de a se încrede în dumneavoastră și de a vi se dezvălui sunt, în realitate, mult mai reduse.

Dacă vă decideți să-l ajutați pe copilul dumneavoastră să-și consolideze stima de sine, încercați de asemenea să evitați excesele. Nu vă jucați nici de-a psihologul, dorind să cunoașteți stările sufletești ale vlăstarului dumneavoastră, atunci când el se arată reticent. Este inutil să vă lansați în mod obișnuit în interpretări de genul: Știu bine că ești rău cu noi pentru că ești nefericit. Forțând accesul la îndoielile asupra stimei de sine a copilului, puteți amplifica dorința sa de a nu vă mai spune nimic. Riscați chiar să-i diminuați stima pe care și-o poartă, sentimentul integrității și al autonomiei psihice.

Sursa: Cum să te iubești pe tine, pentru a te înțelege mai bine cu ceilalți – Christophe Andre, Francois Lelord – Ed. Trei

Terapia de cuplu la stadiul de muguraș (1)?!


Scena: sala de clasă

Timpul de desfășurare a întâmplării: la finalul unei ore – activitatea independentă a elevilor

Protagoniști: Maria, Matei S., învățătoarea (eu!)  – fundal: ceilalți elevi

(Indicație scenică: învățătoarea – eu – stă în ultima bancă, în spatele clasei ca să permită elevilor să urmărească exercițiile de la tablă. Maria este așezată pe  rândul de la mijloc, în penultima bancă, iar Matei – pe rândul de la perete, tot în penultima bancă.)

Maria ( cu ton răstit): Nu mai vorbi, Matei, mă deranjezi!

Eu: îi fac un semn discret lui Matei, care deja s-a întors să-mi vadă reacția. Îi dau de înțeles că trebuie să facă liniște.

Maria (stând cu un picior îndoit sub ea): Doamna, Matei nu încetează! Se fâțâie în bancă și mă deranjează!

Matei (cu corpul aplecat peste bancă): Eu doar îi ceream colegului un stilou! Al meu nu mai scrie.

Eu ( mă așez pe culoarul dintre bănci, între cei doi și le vorbesc șoptit): Îi deranjați pe colegi prin atitudinea voastră și nici voi nu ați terminat lucrarea! Matei, te rog să te așezi și să lucrezi în liniște, acum că ți-ai rezolvat problema cu stiloul! Maria, te rog să i te adresezi colegului cu un ton calm altădată și adoptă poziția corectă în bancă, scoțându-ți piciorul de sub tine!

Maria (cu capul ușor aplecat și cu privirea de șoimăriță scrutându-l pe Matei printre gene): Numai din cauza ta mi-a făcut observație doamna…

Matei (inocent): Dar nu ți-am făcut nimic ție, eu doar…

Nu a apucat să termine enunțul că mi-am și adus tonul ferm, dar împăciuitor:

Eu: Observ că nu v-ați rezolvat problema, așa că singura soluție este ca tu, Maria, să-ți iei lucrarea și să te așezi lângă Matei!

Maria: Dar…doamna…cum să mă așez lângă el…tocmai că nu mă lasă în pace!

Eu: Consider că doar fiind unul lângă celălalt vă puteți auzi mai bine și poate veți simți supărarea pe care o pricinuiți. Rezolvați-vă problema între voi, dar în liniște și într-un timp scurt, căci trebuie să strâng lucrările în zece minute!

Matei: Hai, Maria, că ți-am făcut loc! Poți să vii!

Maria mi-a trimis săgeți de priviri nedumerite și nemulțumite, dar și-a continuat scrisul în liniște lângă Matei, poziționată pe un colț de bancă, dar terminând la timp fișa.

*

V-am povestit un fapt ce pare mărunt pe lângă încercările zilnice ce apar într-o clasă, dar investiția sufletească a copiilor trebuie luată mereu în seamă. Ei trăiesc intens clipele și fiecare gest are o conotație specială în sufletul lor.

Vă invit să (re)vedeți articolele despre validarea emoțională aici.

Competențe în comunicare 1

Competențe în comunicare 2

Comunicare eficientă

Frumusețea întâmplării își arată chipul în continuarea ce urmează a vă fi prezentată în episodul al doilea. Ce credeți că s-a întâmplat: copiii s-au înțeles, s-au izolat sau au continuat conflictul?

Vă dau un indiciu: în scenă și-au făcut apariția părinții!

Situația s-a dezamorsat, s-au încins spiritele sau  lucrurile s-au complicat? Până data viitoare vă las supozițiile să zburde, iar amintirile să vă readucă întâmplări petrecute cu colegii de clasă! Noi vă ascultăm…

DSC_7093DSCN0467

Protagoniști într-o tăcere


După un an de la deschiderea blogului v-am vorbit despre  motivele pentru care m-am decis să mă dedic acestui proiect, neavând pretenția că le-am epuizat pe toate. Am primit multe mesaje, încurajări și felicitări pentru care mă simt onorată și vă mulțumesc tuturor cu sinceră emoție.

Sub pseudonimul D.an T,udor un vizitator a vrut să-mi transmită impresiile dumnealui și am să vă redau discuția care s-a deschis la rubrica COMENTARII, la postul BORCANUL CU RĂVAȘE:

D.an T,udor-20 august 2013 la 3:03 pm

“Coagula tristeţea deodată, ca-n valuri, trupul de mărgean, şi trupuri de-necaţi zvârlea din matcă privirea când mi-o prelungeam.” Neantizati golul, doamna! Limpeziti fluviul vietii si bucurati-va de oamenii vii ce va inconjoara, chiar si in tacere sau ascundere. Lasati mortii lectia ei. Nu o invatati cu destoinicie din timpul vietii, pentru ca viata are alt sens. La multi ani!

Camelia – Nicorina Edu-20 august 2013 la 3:41 pm

“Melancolia e sentimentul că nefericirea are să te copleşească chiar în mijlocul paradisului”. Emil Cioran

Mă cuprinse un astfel de sentiment, stimate vizitator, gândindu-mă la momentul deschiderii acestui blog. Alături de sentimentele trăite atunci, îmi doream o mai bună prezentare a activității școlare,care ar fi rămas doar în amintirea, cumva palidă, a micuților.
Astăzi, privesc în urmă cu bucuria că am reușit să clădesc ceva VIU și plin de speranță, ceea ce conferă momentului acesta lumina ce o învăț să strălucească în viața mea!
Despre cei care mă înconjoară în tăcere sau ascundere, nu pot să vă spun decât că le doresc trăiri vizibile, căci altfel, în neștiința mea o să cadă… Vorbiți de fluviul limpede al vieții pe care să-l limpezesc, dar îmi cereți să mă bucur de cei lipsiți de curajul ruperii tăcerii și al ascunzișului…
Mesajul l-am perceput ca pe o încurajare și cu sfatul de a lăsa curgerii trecutul vidat, ceea ce-mi este propriu și de urmat!
Zi faină dincolo de tainele identității, mulțumesc pentru popas!

D.an T,udor-22 august 2013 la 4:11 pm

Tăcerea este singura limbă pe care o putem folosi pentru a comunica complet, integral, fara nicio sansă de a ne răni sau ucide. Tăcând, nu încetăm să vorbim, să ne amintim, să ne regăsim sau să ne rătăcim, iar și iar. Ceea ce există nu poate fi distrus nici de tăceri, nici de ascunzisuri, nici de moarte, nici de viață. Nu există nimic mai viu decât ceea ce există. Eu așa simt.

Camelia – Nicorina Edu-23 august 2013 la 10:22 am

Tăcerea este perfidă,domnule! Aduce cu sine lașitate, ca opus al confruntării directe, aduce speculații, ca o consecință a lipsei opiniilor, aduce egoism, ca limbaj desfășurat doar într-un unic sens interior, este șireată, lăsând pe celălalt să facă supoziții care-l macină, aduce umilință pentru cel care o percepe ca pe un mod de limbaj – considerându-se nedemn de dialog, aduce frustrarea zicerii, care nu-și poate reliefa toate argumentele. Îi deplâng pe cei care o aleg să se pună pe sieși la adăpost, lăsând nebunie, vulcan în sufletul celuilalt.Tăcerea e durere!
O accept doar într-o situație: atunci când persoana știe că va jigni, va ofensa prin vorbe sau când știe că a greșit și alege modul de a tăcea decât să facă rău. Doar atunci tăcerea este de aur!
Eu aleg să tac, atunci când nu mai este nimic de spus. O fac rar, dar o fac deplin. Dacă cineva mă aduce în stadiul de a-mi înfrâna vorbele, atunci e sfârșitul: acea persoană nu mai este demnă de ceea ce sunt eu!
Îmi comunicați multe calități ale tăcerii,îmi spuneți că o apreciați și totuși v-ați contrazis: ați vorbit….Înțeleg importanța pe care i-o acordați, așa că respect acest punct de vedere și ca să nu fac rău, o voi alege și eu. Tăcere să fie!

D.an T,udor-23 august 2013 la 2:10 pm

V-aș contrazice (punând în evidență o slăbiciune a comunicării), spunându-vă că tăcerea este curaj, atât de puțini oameni sunt dispuși să tacă, atunci când vorbele pot răni sau întrista; tăcerea este răbdare, în ea fluviul timpului se liniștește, lăsând șuvoaiele energiilor și tensiunilor primejdioase să se transforme în calm; tăcerea este blândețe, nu exista atingere mai delicată decât atingerea tăcerilor; tăcerea este pace, nu există liniște în sufletul care simte nevoia să se exprime; tăcerea este înțelepciune – timpul, tainicele energii ale universului, mersul lucrurilor pot să suplinească atât de bine lipsa cuvintelor și întâlnirilor comunicaționale; tăcerea este o formă de iubire, atunci când sufletele pot sa stea aproape, neajutate de tentații comunicaționale; tăcerea este nemurire, atunci când putem continua dialogurile cu cei dragi dincolo de dispariția lor temporară sau definitivă de lângă noi. Răvașele lăsate necitite sunt tăceri în care va ascundeți încrederile. Este evident că prin tăcere eu nu acopăr întreaga sferă a “liniștilor”, ci doar pe cele rezultate din ne-exprimarea verbală către celălalt. Dincolo de această argumentare, v-aș întreba: sentimentul golului nu a fost potențat de tăcerea ce-l cuprinse? Cum am fi putut simți lipsa celuilalt, dacă am fi comunicat neîncetat? Cum am fi putut fi liberi să iubim cu adevărat, dacă iubirea ar fi fost doar conexiune comunicațională și permanent plin? Nu aș fi susținut această pledoarie pentru tăcere, dacă nu m-aș fi îndoit câtuși de putin de ceea ce susțin. De aceea mă și contrazic, pentru a va arată că in comunicare nimic nu mai este sigur și stabil. Suntem incerții depozitari ai celor mai mari certitudini. Tăcerea este o implorare continuă a iertării. Cele mai tăcute temple sunt pline de vocile remușcărilor și suferințelor.

Dragii mei prieteni, susținători, vizitatori sau pași prin spațiul meu virtual, ce părere aveți despre rolul tăcerii? Când o susțineți ca fiind înțelepciune (așa cum o declară D.an T,udor) și când o considerați perfidă (așa cum am numit-o eu) ? A se avea în vedere că părerile noastre au vizat caracterul general și nu am acordat un titlu definitoriu fiecărei poziții. Suntem conștienți că poate fi și calitate, dar și defect, dar ponderea ei în realațiile comunicaționale ne este diferită (așa desprind eu din mesaje).

L-aș ruga pe domnul D.an T,udor să modereze comentariile care îi sunt adresate, eu răspunzând la cele care mă vizează direct. Dacă doriți doar să vă exprimați o opinie generală, fără adresant, o primesc cu același respect.

Cu ce prilej adoptați TĂCEREA? Când vă doare TĂCEREA ?

Aniversarea continuă – Jurnal la raport


A trecut un AN:

12 LUNI:

SEMESTRUL I

Activități extrașcolare și extracurriculare

Ziua Educaţiei Non-formale schimb/vânzare/cumpărare jucării şi cărţi (septembrie);  Bucureşti – Piteşti – Pietroşani – Corbii de Piatra /Micul brutar (octombrie);Teatrul Ţăndărică – Frumoasa şi Bestia (octombrie); Concurs de recitare – Toamna – activitate cu biblioteca școlară( noiembrie); Târg de Crăciun (decembrie);Serbare de Crăciun (decembrie)

Concursuri școlare

  1. *„Lumea magica a spatiului cosmic” – Stiinte – Scoala/ Consiliul elevilor – 11 elevi participanti – Premiul I: Stanuca Matei; Premiul al III-lea: Neaga Anamaria
  2. *„Evaluare in educatie”  – limba romana/ national/ 13.10.2012/ 23 elevi participanti/ 6 premianti
  3. *„Evaluare in educatie” – matematica/ national/ 20.10.2012/ 20 elevi participanti/4 premianti
  4. *„Lumina Math” – matematica/ local/ 6 elevi participanti/ Dragostin David – calificare baraj
  5. *„Smart” – limba romana / national/ 23 elevi participanti/3 elevi premiul I; 7 elevi premiul II; 2 elevi premiul III
  6. *„Smart” – matematica / national / 23 elevi participanti/ 1premiant I;2 elevi premiul II; 3 elevi premiul III
  7. *„Smart” – cultura generala / national/ 21 elevi participanti/ 6 elevi premiul I; 8elevi premiul II;4 elevi premiul III
    • ComPer Comunicare – limba română – etapa I – 5 decembrie 2012 – 23 elevi participanţi
    • ComPer Mate 2000 – matematică – etapa I – 12 decembrie 2012 – 23 elevi participanţi
  8. *Teste de poveste/ National/ limba romana/ 13 participanti
  9. *„Doodle for Google”/ Desen/ National/ 4 elevi participanti/ Magiru Alexia – semifinalista: in primii 15 elevi la clasele I-IV, din 10 000 de lucrari participante din intreaga tara (nivel I-VIII) – noiembrie 2012
  10. *„Simfonia toamnei”/ Scoala – biblioteca/ nov. 2012/ 5 elevi participanti/ Magiru Alexia, Dragostin David – premiul I

Proiecte, parteneriate

* Mic si ecologist (Donare şi plantare de copăcei) – 24 noiembrie 2012 –  4 elevi

*Proiectul „Green Bee” / Municipiu/ 13.10.2012/Vizitarea navetei spatiale si participarea la activitatea organizata in Parcul Tineretului/ 15 elevi participanti

   *Proiectul „Salvati copiii” – „Rescriem viitorul”/ National/ 20.10.2012/ Desene realizate de copii/ 11 elevi participant

* Proiect umanitar „Un zâmbet pentru fiecare copil” colectare jucării, rechizite şi haine pentru copiii de la Școala cu cl. I-VIII nr. 1 Petrăchioaia, Ilfov Centrul educaţional Fecioara Maria decembrie 2012

 Semestrul al II-lea

Activități extrașcolare și extracurriculare

  1. Excursie cu activităţi de olărit la Pietroşani – Argeș
  2. Vizionări piese de teatru / circ / film

02.04.2013, vizionarea spectacolului GALELE CIRCULUI, la Circul Globus

03.04.2013 vizionarea filmului 3D „Croods”, la Hollywood Multiplex Bucureşti Mall

30.05.2013 vizionarea spectacolului CRAZY STORIES IN THE CITY, la Teatrul Foarte Mic

16.06.2013 vizionarea filmului 3D „Regatul secret”, la Hollywood Multiplex Bucureşti Mall

3. Serbare: 16.06.2013 – la Hollywood Multiple

4. Activităţi cu biblioteca: intalnire cu scriitorul Petre Craciun

5. Târguri:28.02.2013 participare la Târgul Primăverii;04.2013 participare la Târgul de Paşte

Concursuri şcolare (olimpiade, concursuri)

Denumire

Disciplina

Nivelul

Data

Nr. elevi

Premii

„Logică şi perspicacitate”

matematică

naţional

27.02.2013

14 elevi

Premiul al II-lea:

Turneanu Radu (95p)

Benim Maria (95p)

Premiul al III-lea:

Teodorescu Rares (90p)

Dragostin David (90p)

Covalciuc Cristian (90p)

Magiru Alexia (90p)

„Evaluare în educaţie”

Matematică

Limba romana

Etapa competitionala

Matematica

Limba roaman

Naţional

National

National

National

02.03.2013

15.03.2013

08-06.2013

15.06.2013

9 elevi

7 elevi

3 elevi

2  elevi

Premiul III: Turneanu Radu (98p)

Premiul III: Dragostin David(90p)

Magiru Alexia (90p)

Turneanu Radu, Dragostin Daviv, Stanuca Matei

Turneanu Radu, Dragostin David

„Mama, o minune a minunilor”

Educaţie plastică

municipal

02.03.2013

3 elev

Premiul III: Magiru Alexia

Festivalul National de Teatru pentru elevi „George Constantin””

Limba română

naţional

02.06.2013

1 elevi

Premiul al II-lea: Magiru Alexia

„Canguraşul Matematician”

matematică

naţional

aprilie

19 elevi

Excelent: Ion Teodora,Tarnea Ianis, Dragostin David,Bajan David

Canguraşul Poveştilor

Limba română

naţional

24.05.2013

20 elevi

Excelent:19 elevi.

Voinicel

interdisciplinar

naţional

28.05.2013

2 elevi

Premiul al III-lea: Magiru A.

Menţiune: Nedelea Ioana

Meşteşugaşul

Abilităţi practice

naţional

29 – 30.05.2013

3 elevi

Premiul I: Magiru Alexia, Teodorescu Rares, Gologan Elena

Teste din poveste

Limba romana

National

Martie 2013

7 elevi

Premiul al II-lea: Stanuca Matei, Teodorescu Rares, Benim Maria

Premiul al III-lea: Turneanu Radu

            ô Proiecte, programe, parteneriate

Denumirea programului

Nivelul

Perioada

Activităţi

Elevi participanţi

„Un zâmbet pentru fiecare copil”

judeţean

Aprilie 2013

Acţiune umanitară

5 elevi

„Pepiniera de talente”

sector

Aprilie – mai 2013

Teatru

8 elev

„Mic şi ecologist”

municipal

Aprilie 2013

Plantarea de copaci

12 elevi

„Din culisele meseriilor”

local

1 -5.04.2013

Educative, civice, culturale etc

25 elevi

„Cum circulăm”

local

Ianuarie, februarie, aprilie 2013

Educaţie rutieră

25 elevi

„Laboratorul verde al reciclării”

naţional

Martie 2013

ecologice

25 elevi

„Cartea”

local

Februarie 2013

Limba română

25 elevi

Alte activități:

– 25 – 29.03.2013 practică cu studenţii de la Facultatea de psihologie din cadrul Universităţii Spiru Haret, în calitate de MENTOR

19 .11.2012 – 17.01.2013, participarea la programul „Dezvoltarea competenţelor personalului didactic şi didactic auxiliar de conducere din sistemul de învăţământ preuniversitar”, POSDRU / 87 / 1.3 / S / 63650; 102 ore şi 25 credite profesionale transferabile

-participare la concursurile școlare: supraveghetor, evaluator, organizator; ședințele cu părinții, întocmirea documentelor școlare, participarea la cursuri de perfecționare, articole în publicații de specialitate etc.

*

365 de ZILE: Zumzet, Inițiative, Libertate de exprimare, Elevi = 1 AN

În decursul anului școlar 2012-2013 v-am prezentat în blog o parte din activitățile realizate cu copiii, concretizate în articole, albume foto, filme și impresii. Nici acum, prin acest succint jurnal – raport nu am cuprins tot demersul didactic.

În spatele fiecărei informații se află o întreagă pregătire a activității respective și cel mai important: mă aflu eu! Oriunde vedeți copiii mei – concursuri, târguri, parteneriate etc – eu sunt acolo! Inevitabil fac parte din viața acestor copii și pentru mine oricare timp petrecut alături de ei a fost un eveniment cu mare încărcătură educativă, dar și de suflet.

Aș vrea să puteți conștientiza că sunt oameni care dau profesiei de cadru didactic VALOARE, că orice oferă un astfel de om înseamnă și sacrificiu. O bună parte dintre cei care rămân în sistem o fac pentru că s-au injectat cu microbul acesta, iubesc profesia și se dăruiesc ei. Așteptările lor sunt de ordin sufletesc, se mulțumesc cu încurajări, aprecieri, zâmbete de copii, chiar dacă trăiesc frustrări materiale și chiar de imagine (fiind piesă de puzzle din tabloul sistemului de învățământ).

Știți cât de greu este pentru un profesor să fie SUPRAOM?!

Da, așa i se cere: să fie imparțial 100% cu cei 25 elevi, să fie înțelegător, răbdător, să nu ridice tonul, să găsească soluții la conflicte, să predea atât de bine încât toți elevii să plece cu temele știute din clasă, să lucreze cu metode moderne, să aibă rezultate la concursuri, să plece cu copiii în activități extrașcolare, să cunoască profilul psihologic al fiecăruia etc.

Stați, că nu este totul: trebuie să fie un model în relațiile cu cele 25  (cel puțin) de personalități diferite ale părinților, bunicilor și eventual bonelor. Să răspundă solicitărilor școlii cu tot ceea ce înseamnă ședințe, documente școlare și mai ales să facă abstracție de problemele personale, pe care trebuie să le lase acasă etc.

Sintagma că un profesor stă doar patru ore la muncă este cu adevărat jignitoare: dincolo de programul școlar își întinde acasă caietele de corectat, fișele de analizat, își pregătește materialele pentru a doua zi, participă la cursuri de perfecționare (eventual pe banii lui) etc.

Știu că există și colegi care nu au chemare, pregătire și inters pentru profesia aceasta, dar în ce domeniu nu există și din aceștia?!

CRED

Cei care mi-au urmărit activitatea pe blog știu că nu m-am plâns, că nu am intrat în polemică pe aceste subiecte (cu toate că recunosc ideea unui sistem de învățământ bolnav), deoarece eu CRED în OMUL- profesor, în faptul că se poate sfinți locul de cel care are har și motivație! Ne ajută cel mai mult să vedem partea bună și să-i încurajăm cât se poate de mult pe copii. Ei reprezintă scopul acestui demers!

Respectați profesorii, comunicați în mod asertiv cu ei, empatizați cu ei, implicați-vă în problemele școlare și…aveți răbdare!

Aici se încheie clasa a II-a D, cea care a dat Orășelului D o viață de pus la suflet! Dragii mei copii frumoși și părinți de ispravă, vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați știut să fiți în această generație și vă urez să rămâneți uniți, să vă respectați, să vă ajutați și să aveți încredere într-o permanentă comunicare activă!

Vă invit să urmăriți, timp de 17 minute, filmul clasei cu principalele activități ale anului școlar încheiat. Sper să retrăiți emoția fiecărei imagini așa cum o simt eu chiar și acum!